Fericita Xenia nu inceteaza sa-i ajute pe cei ce ii cer rugaciunea. Nenumarate minuni au fost puse pe seama mijlocirii sale inaintea scaunului lui Dumnezeu.
Domnul K.L., care fusese un om pasnic si cu dragoste de viata in primii ani de casnicie, incepuse a fi suparacios si isi arata din ce in ce mai des nemultumirea fata de situatia sa si felul sau de viata. Incepuse sa lipseasca tot mai des de acasa, plecand pe furis dupa lucru, si nimeni nu stia unde isi petrece noptile. Refuza sa raspunda cand sotia il intreba despre aceasta, si incepuse sa se poarte rece cu copii, ajungand un strain in propria casa. Inrautatirea legaturilor cu sotul, adaugate trudei sale deja istovitoare si grijilor pentru copii, incepura sa vatame sanatatea sotiei, iar plamanii ei incepura a slabi. Apoi un nou necaz cazu asupra familiei: sotul a fost dat afara din slujba. Aceasta ultima intamplare a doborat-o pe biata femeie si a cazut la pat. Doctorii consultati au pus diagnosticul de tuberculoza. Era un lucru foarte dureros pentru nefericita mama sa se gandeasca ca ar putea sa-şi paraseasca liota de copii in mainile unui sot fara slujba. Cu lacrimi in ochi ea s-a rugat lui Dumnezeu sa-i calauzeasca sotul si sa-l mantuiasca si sa-i ingaduie si ei sa traiasca destul cat sa-si creasca copiii. In acelasi timp l-a pus pe sotul ei sa scrie o scrisoare in numele ei unei prietene foarte apropiate din Petersburg, Maria P., cerandu-i sa se duca la Cimitirul Smolensk, la mormantul Fericitei Xenia, si sa puna sa se faca o slujba de pomenire pentru Fericita, rugandu-se pentru sanatatea sotiei bolnave şi pentru sotul ei.
Primind scrisoarea, Maria s-a grabit spre Xenia, a pus sa se facă slujba de pomenire pentru ea, s-a rugat, a luat putin nisip de pe mormant si ulei din candela si le-a trimis pe toate prietenei bolnave. Mama muribunda a pus pamantul sub perna, iar cu uleiul s-a uns pe piept de mai multe ori. De atunci boala dnei K.L. a inceput sa dea inapoi. Intr-o luna s-a facut cu totul sanatoasa, iar sotul ei a primit o noua slujba in Kovno, chiar cu o leafa mai buna. Familia a trait in pace si bunastare pana azi”.
