Pe o lingura din lemn ,

pictata ...

o tarancuta imbujorata ,

cu ochii mari ca un safir ,

si iz suav de trandafir ,

te intampina voioasa ,

si curand te-astepta

... acasa ...

Glasul ei susura lin ,

ca un izvor cristalin ,

ochii-i mari ,

adanci ca cerul ,

par a-i adanci misterul ...

Buzele ca fraga coapta ,

sarutari furise ,

asteapta

si vrea sa te ia la joc  ,

s-o strangi in brate cu foc .

Primeste-n dar ,

aceste ganduri ,

cuvinte scrise printre randuri ,

ce viu incearca a-ti pastra ,

 eternul dor de tara ta ...