Stelele mari şi albe tremurau pe cer şi
argintul lunii trecea, sfasiind valurile
transparente de nouri ce se-ncreteau in
drumu-i. Noaptea era calda, imbatata de
mirosul snopurilor de flori; dealurile
straluceau sub o panza de neguri, apa
molcoma a lacului ce-nconjura dumbrava era
poleita si, tremurand, isi arunca din cand
in cand undele sclipitoare spre tarmii
adormiti. si-n mijlocul acestei feerii a
nopţii lasate asupra unui rai inconjurat de
mare trecea ...
Toate visele, toata incantarea unei
aromate nopti de vara ii cuprinsese
sufletul virgin...
(Fat
Frumos din Lacrima - Eminescu)
|