Candva statea pe un ogor,
 cu nasu-i mare, borcanat,
ciorile lesinau in zbor,
 croncanind foarte delicat.
 
 
 
Matraguna si furnica,
vorbe dulci ii tot sopteau,
insa ea le da cu tifla,
cand ii cam vorbeau pe sleau.
 
 
Paznic la bostani era,
cucuruzul il pazea,
Don Juan-ul de ogor,
n-avea timp si de-amor.
 
 

 

 

Trimite aceasta pagina unui prieten


 

 

 

 

 

Back
Content Copyright Tfm Felicitari